Cultura vitei de vie |
| referat - Diverse | ||
|
Cultura vitei de vie Scurta introducere in cultura vieti de vie Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d’oré, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5 de la plantare, punandu-se accent pe recoltarea strugurilor, modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Este infaptuit in mod cronologic, pe toata perioada anului, luna de luna. Ianuarie 1.În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii, practic, lucrãri nu se executã. Timpul trebuie folosit util la: prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã; prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin; pregãtirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie. 2.În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, în afarã de aratul de toamnã, fisurarea adîncã a solului, amenajarea de constructii antierozionale, în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei, ce duce la topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol. 3.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã, grindinã, secetã, temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc.), se propun soiuri si elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc. Februarie 1.Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie. 2.În decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai încãlzeste, dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie: se întocmeste un plan - grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii pe soiuri, numãrul de butuci, necesitatea în angajati sezonieri etc.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor, inclusiv legatul în uscat, pînã la dezmuguritul vitei de vie; se determinã cum au iernat butucii. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de 24 - 25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual; dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între - 17 - 25C - pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori, printre care soiul, încãrcãtura butucilor în anul precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc. Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã - din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de la bazã, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã, sectionîndu-se longitudinal cu o lamã. Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel, în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii), vãtãmati (mugurele central este pierit, iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor. Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã, atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent. Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare, dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul afectãrii butucilor. Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit. Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor, fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul viitor. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea - 0,75-2,0 m, iar diametrul mediu la bazã - 6-12 mm), atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã; dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati - încãrcãtura butucului a fost mare, iar dacã majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati - încãrcãtura butucului a fost micã. Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. Se propune o metodã practicã si simplã. Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay, Ponot, Feteascã albã, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel, Silvaner, Aligoté etc.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnîi, Chasselas doré, Merlot, Riesling, Rkaþiteli etc.) 2,5 lãstari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor, Coarnã neagrã, Cardinal, Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovîi, Frumoasa albã, Ialovenschii ustoicivîi etc.) 3 lãstari. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai mult de 18 cm . mari. În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta. Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod Þine-þi minte! În timpul tãiatului, de obicei, se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã. Printre altele, încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului , utilizîndu-se urmãtoarele procedee: a.plînsul . încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat. b.cresterea lãstarilor si inflorescentelor. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate, precum si o parte din cei sterili), c.cresterea boabelor. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului, care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi. 3.Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie. Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C. Mai întîi se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi, Lidia, Isabella, Noah, soiurile de selectie nouã, soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Traminer roz, Feteascã albã, Aligoté, Rkatiteli etc. Vita de vie se taie dupã principiul .veriga de rod. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã. La determinarea lungimii corzilor de rod, în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã, mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului, grosimea coardelor, gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor. Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod . pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu. Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã, acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9. În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe: 1.Muscat Ottonel, Muscat Perlã de Csaba, Irsai Oliver, Muscat iantarnîi, Chasselas doré, Ranii Magaracia, Muscat de Hambur
|
